Meniu

Electroforeza proteinelor serice: componente, indicatii si etape

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Cristian Popescu pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Electroforeza proteinelor serice reprezintă o analiză medicală complexă care permite separarea și identificarea diferitelor tipuri de proteine din sânge. Această tehnică utilizează un câmp electric pentru a separa proteinele în funcție de dimensiunea, forma și sarcina lor electrică. Testul oferă informații valoroase despre starea de sănătate generală și poate identifica diverse afecțiuni, de la boli autoimune până la cancere hematologice.

Prin intermediul acestei analize se pot detecta modificări ale nivelurilor de proteine serice care pot indica prezența mielomului multiplu, a bolilor hepatice, renale sau a altor patologii. Electroforeza proteinelor serice este deosebit de utilă în diagnosticarea și monitorizarea afecțiunilor care implică sistemul imunitar și în evaluarea răspunsului la tratament.

Componentele electroforezei proteinelor serice

Analiza electroforetică separă proteinele serice în mai multe fracțiuni distincte, fiecare având roluri specifice în organism. Interpretarea corectă a acestor componente oferă medicilor informații esențiale pentru stabilirea diagnosticului și monitorizarea evoluției diverselor afecțiuni.

Albumina: Albumina reprezintă cea mai abundentă proteină din ser, fiind sintetizată la nivel hepatic. Această proteină joacă un rol crucial în menținerea presiunii oncotice și în transportul multor substanțe prin sânge, inclusiv hormoni, vitamine și medicamente. Nivelurile scăzute pot indica probleme de nutriție, boli hepatice sau pierderi renale, în timp ce valorile crescute sunt frecvent asociate cu deshidratarea.

Alfa-1 Globulinele: Această fracțiune conține proteine importante precum alfa-1-antitripsina și alfa-1-glicoproteina acidă. Aceste proteine sunt implicate în răspunsul inflamator acut și în protecția țesuturilor împotriva degradării enzimatice. Modificările nivelurilor acestor proteine pot indica prezența unor procese inflamatorii acute sau a unor afecțiuni genetice specifice.

Alfa-2 Globulinele: Fracțiunea alfa-2 include proteine precum haptoglobina și ceruloplasmina. Acestea sunt implicate în transportul metalelor și în răspunsul la inflamație. Nivelurile crescute pot indica prezența unor procese inflamatorii acute sau cronice, în timp ce valorile scăzute pot sugera probleme hepatice sau anemie hemolitică.

Beta Globulinele: Această fracțiune conține transferina, principala proteină responsabilă de transportul fierului în organism, precum și alte proteine importante pentru metabolismul lipidelor. Modificările nivelurilor beta globulinelor pot indica probleme în metabolismul fierului sau tulburări ale sistemului imunitar.

Gamma Globulinele: Gamma globulinele sunt reprezentate în principal de imunoglobuline, care sunt anticorpi produși de sistemul imunitar pentru a combate infecțiile. Modificările în această fracțiune sunt deosebit de importante pentru diagnosticarea bolilor autoimune, infecțiilor cronice și a unor forme de cancer precum mielomul multiplu.

Indicații clinice

Electroforeza proteinelor serice este recomandată în diverse situații clinice pentru diagnosticarea și monitorizarea mai multor afecțiuni. Această analiză oferă informații valoroase despre starea de sănătate generală și funcționarea sistemului imunitar.

Screening pentru mielom multiplu: Electroforeza proteinelor serice reprezintă testul standard pentru detectarea și monitorizarea mielomului multiplu. Această analiză poate identifica prezența proteinelor monoclonale, care sunt caracteristice acestei forme de cancer. Testul este esențial atât pentru diagnosticul inițial, cât și pentru urmărirea răspunsului la tratament.

Anemia inexplicabilă: În cazurile de anemie a cărei cauză nu poate fi identificată prin teste uzuale, electroforeza proteinelor serice poate oferi indicii importante. Modificările în profilul proteinelor serice pot sugera prezența unor afecțiuni subiacente care cauzează anemia, precum boli cronice sau tulburări ale sistemului imunitar.

Investigarea durerii osoase: Durerea osoasă persistentă și inexplicabilă necesită o evaluare amănunțită, iar electroforeza proteinelor serice poate ajuta la identificarea unor cauze potențiale, precum mielomul multiplu sau alte afecțiuni care afectează sistemul osos.

Proteine totale crescute: Când analizele de rutină indică un nivel crescut al proteinelor totale, electroforeza poate determina care fracțiune proteică este responsabilă pentru această creștere, ajutând astfel la identificarea cauzei subiacente.

Niveluri anormale de calciu: Modificările nivelurilor de calciu din sânge pot fi asociate cu diverse afecțiuni, iar electroforeza proteinelor serice poate ajuta la identificarea cauzelor acestor modificări, în special în cazurile suspectate de mielom multiplu sau alte tulburări ale plasmocitelor.

Procedura de testare

Electroforeza proteinelor serice implică o serie de etape standardizate, de la recoltarea probei până la analiza rezultatelor. Acuratețea rezultatelor depinde în mare măsură de respectarea strictă a protocoalelor de recoltare și procesare.

Cerințe pentru probe: Pentru efectuarea electroforezei proteinelor serice este necesară o probă de sânge venos recoltată în tuburi speciale fără anticoagulant. Volumul minim necesar este de 5 mililitri de sânge, iar proba trebuie să fie lipsită de hemoliză sau lipemie pentru a evita interferențele în analiza rezultatelor.

Pregătirea pacientului: Pacientul trebuie să fie à jeun (pe nemâncate) timp de 8-12 ore înainte de recoltarea probei de sânge. Este important să se evite consumul de alcool cu 24 de ore înainte de test și să se informeze medicul despre toate medicamentele administrate, deoarece unele pot influența rezultatele.

Metoda de recoltare: Recoltarea se realizează prin puncție venoasă, respectând protocoalele standard de asepsie. Sângele este colectat în tuburi cu gel separator sau în tuburi simple, fără anticoagulant. După recoltare, proba trebuie manipulată cu atenție pentru a evita hemoliza și trebuie procesată în intervalul de timp recomandat.

Timpul de procesare: Probele trebuie centrifugate în primele două ore de la recoltare pentru separarea serului. Analiza electroforetică trebuie efectuată în maxim 24 de ore dacă proba este păstrată la temperatura camerei, sau în maxim 48 de ore dacă este refrigerată la 2-8 grade Celsius. Depășirea acestor intervale poate afecta calitatea rezultatelor.

Generarea rezultatelor: Procesul de generare a rezultatelor electroforezei proteinelor serice implică analiza computerizată a densitogramei obținute în urma separării proteinelor. Sistemul de analiză convertește intensitatea benzilor proteice în valori numerice și generează un grafic specific. Fiecare fracțiune proteică este cuantificată atât în valori absolute (grame per decilitru), cât și în procente din totalul proteinelor. Laboratorul furnizează și interpretarea vizuală a pattern-ului electroforetic, evidențiind eventualele anomalii sau prezența proteinelor monoclonale.

Interpretarea rezultatelor

Interpretarea rezultatelor electroforezei proteinelor serice necesită o analiză atentă a diferitelor modele și tipare proteice identificate în probă. Această analiză oferă informații valoroase despre starea de sănătate și poate indica prezența unor afecțiuni specifice.

Tipare normale

Într-un rezultat normal al electroforezei proteinelor serice, fiecare fracțiune proteică prezintă valori specifice și un aspect caracteristic. Albumina reprezintă aproximativ 50-60% din totalul proteinelor, formând cel mai proeminent vârf pe grafic. Globulinele sunt distribuite în mod echilibrat, cu alfa-1 reprezentând 2-4%, alfa-2 între 6-12%, beta între 8-12%, iar gamma globulinele între 12-22% din totalul proteinelor. Raportul albumină/globuline trebuie să se mențină între 1,2 și 1,8.

Tipare anormale

Modificările patologice ale profilului electroforetic pot indica diverse afecțiuni. Scăderea albuminei poate sugera malnutriție, boli hepatice sau pierderi renale, în timp ce creșterea fracțiunilor globulinice poate indica procese inflamatorii, infecțioase sau neoplazice. Prezența unor benzi anormale sau modificarea semnificativă a proporțiilor între fracțiuni necesită investigații suplimentare pentru stabilirea diagnosticului specific.

Gamapatii monoclonale

Gamapatiile monoclonale se caracterizează prin prezența unei benzi înguste, bine definite, în regiunea gamma sau beta a electroforegramei. Această bandă, numită proteină monoclonală sau proteină M, rezultă din proliferarea unei singure clone de plasmocite. Acest tipar este caracteristic mielomului multiplu, macroglobulinemiei Waldenstrom și altor afecțiuni limfoproliferative, necesitând investigații suplimentare pentru confirmarea diagnosticului.

Gamapatii policlonale

Gamapatiile policlonale se manifestă printr-o creștere difuză, largă a regiunii gamma, reflectând producția crescută de anticorpi de către multiple clone de plasmocite. Acest tipar este frecvent întâlnit în infecții cronice, boli autoimune, afecțiuni hepatice cronice și în alte condiții inflamatorii. Aspectul difuz al creșterii gamma globulinelor diferențiază aceste cazuri de gamapatiile monoclonale.

Analiza fracțiunilor proteice

Tipare cu proteine crescute: Creșterile specifice ale diferitelor fracțiuni proteice oferă indicii importante despre procesele patologice subiacente. Creșterea alfa-1 și alfa-2 globulinelor sugerează prezența unui proces inflamator acut, în timp ce creșterea gamma globulinelor poate indica o infecție cronică sau o boală autoimună. Creșterea beta globulinelor poate fi asociată cu hiperlipidemie sau deficit de fier.

Tipare cu proteine scăzute: Scăderea nivelurilor proteice în diferite fracțiuni poate indica diverse patologii. Hipoalbuminemia severă sugerează malnutriție sau pierderi proteice semnificative, în timp ce scăderea gamma globulinelor poate indica imunodeficiențe. Deficitul de alfa-1 globuline poate fi asociat cu emfizem pulmonar, iar scăderea beta globulinelor poate indica malnutriție severă.

Întrebări frecvente

Cât de des ar trebui să repet electroforeza proteinelor serice?

Frecvența cu care trebuie repetată electroforeza proteinelor serice depinde de diagnosticul și evoluția clinică a pacientului. În general, pentru monitorizarea afecțiunilor cronice, testul poate fi repetat la intervale de 3-6 luni. Medicul dumneavoastră va stabili cel mai potrivit interval de repetare în funcție de starea dumneavoastră de sănătate.

Care este diferența dintre electroforeza proteinelor serice și cea urinară?

Electroforeza proteinelor serice analizează proteinele din sânge, în timp ce electroforeza urinară evaluează proteinele din urină. Testul urinar este adesea utilizat pentru a detecta proteinele anormale care sunt excretate prin rinichi, cum ar fi lanțurile ușoare libere, în timp ce testul seric identifică anomaliile proteinelor circulante.

Pot medicamentele să influențeze rezultatele testului?

Da, anumite medicamente pot influența rezultatele electroforezei proteinelor serice. De exemplu, medicamentele antiinflamatoare, steroizii și unele antibiotice pot modifica nivelurile proteinelor serice. Este important să informați medicul despre toate medicamentele pe care le luați înainte de a efectua testul.

Cât durează până primesc rezultatele?

Rezultatele electroforezei proteinelor serice sunt de obicei disponibile în 2-3 zile lucrătoare. Timpul de procesare poate varia în funcție de laboratorul care efectuează testarea și de volumul de muncă al acestuia. Medicul dumneavoastră vă va informa când rezultatele sunt disponibile pentru interpretare.

De ce ar putea fi necesare teste suplimentare?

Teste suplimentare pot fi necesare pentru a confirma un diagnostic sau pentru a investiga mai detaliat o anomalie detectată prin electroforeză. De exemplu, dacă se identifică o proteină monoclonală, pot fi recomandate imunofixarea serică sau biopsia medulară pentru evaluări suplimentare și confirmarea diagnosticului.

Ce indică un vârf monoclonal?

Un vârf monoclonal, cunoscut și sub numele de "spike M", indică prezența unei proteine monoclonale în ser. Aceasta poate sugera o proliferare anormală a plasmocitelor, fiind asociată cu afecțiuni precum mielomul multiplu sau macroglobulinemia Waldenstrom. Evaluarea suplimentară este necesară pentru confirmarea diagnosticului.

Cât de precis este acest test pentru detectarea mielomului multiplu?

Electroforeza proteinelor serice este un instrument valoros pentru detectarea mielomului multiplu, având o sensibilitate ridicată în identificarea proteinelor monoclonale. Totuși, nu toate cazurile sunt detectabile exclusiv prin acest test, fiind necesare uneori și alte investigații complementare pentru un diagnostic complet.

Trebuie să mențin post înainte de test?

Da, este recomandat să țineți post timp de 8-12 ore înainte de recoltarea probei de sânge pentru electroforeza proteinelor serice. Aceasta asigură acuratețea rezultatelor prin evitarea interferențelor cauzate de alimentele recent consumate.

Ce cauzează tiparele proteice anormale?

Tiparele proteice anormale pot fi cauzate de diverse afecțiuni, inclusiv boli inflamatorii, infecții cronice, boli autoimune și neoplazii. Modificările în profilul proteic pot reflecta atât procese patologice sistemice, cât și afecțiuni specifice ale organelor.

Cum influențează vârsta și sexul rezultatele?

Vârsta și sexul pot influența valorile normale ale proteinelor serice. De exemplu, nou-născuții au niveluri mai scăzute de gamma globuline, iar femeile pot avea fluctuații ale proteinelor datorită ciclului menstrual sau sarcinii. Este important ca aceste variații fiziologice să fie luate în considerare în interpretarea rezultatelor.

Concluzie

Electroforeza proteinelor serice este un instrument esențial în diagnosticarea și monitorizarea unei game largi de afecțiuni medicale. Prin separarea și analiza detaliată a fracțiunilor proteice din sânge, acest test oferă informații valoroase despre starea de sănătate a pacientului. Interpretarea corectă a rezultatelor necesită o abordare integrată, ținând cont de contextul clinic și de eventualele investigații suplimentare necesare. Electroforeza rămâne un pilon important în evaluarea funcției imunitare și a stării nutriționale, contribuind la stabilirea unui diagnostic precis și la monitorizarea eficientă a tratamentului.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

O’connell, T. X., Horita, T. J., & Kasravi, B. (2005). Understanding and interpreting serum protein electrophoresis. American family physician, 71(1), 105-112.

https://www.aafp.org/pubs/afp/issues/2005/0101/p105.html

Dr. Cristian Popescu

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.