Feritina scazuta: simptome, cauze, tratament si prevenire

Identificarea și tratarea cauzelor care stau la baza feritinei scăzute sunt esențiale pentru restabilirea echilibrului de fier din organism. Diagnosticarea precoce și inițierea unui tratament adecvat pot preveni dezvoltarea anemiei feriprive și a altor complicații asociate.

Simptomele feritinei scăzute

Feritina scăzută poate cauza o varietate de simptome care afectează semnificativ calitatea vieții. Recunoașterea acestor manifestări este esențială pentru diagnosticarea și tratarea promptă a deficitului de fier.

Oboseală și slăbiciune: Persoanele cu feritină scăzută experimentează frecvent o stare de oboseală persistentă și slăbiciune generalizată. Aceste simptome apar din cauza transportului insuficient de oxigen către țesuturi, afectând producția de energie la nivel celular. Oboseala se manifestă chiar și după perioade adecvate de odihnă și poate limita semnificativ activitățile zilnice.

Paloare și extremități reci: Pielea palidă și extremitățile reci sunt manifestări comune ale feritinei scăzute. Aceste simptome apar din cauza reducerii fluxului sanguin și a oxigenării insuficiente a țesuturilor. Paloarea este mai evidentă la nivelul feței, palmelor și conjunctivelor, iar extremitățile reci pot fi însoțite de senzație de amorțeală.

Dificultăți de respirație: Persoanele cu feritină scăzută pot prezenta dificultăți de respirație, mai ales în timpul efortului fizic. Această manifestare apare din cauza capacității reduse a sângelui de a transporta oxigenul către țesuturi. Respirația poate deveni mai rapidă și superficială, iar activitățile fizice obișnuite pot deveni obositoare.

Unghii fragile și probleme ale părului: Deficitul de fier afectează semnificativ sănătatea unghiilor și a părului. Unghiile pot deveni fragile, se pot exfolia sau pot prezenta striații. Părul poate deveni uscat, fragil și predispus la cădere excesivă. Aceste modificări apar din cauza rolului esențial al fierului în procesele de creștere și regenerare tisulară.

Probleme cognitive: Feritina scăzută poate afecta funcțiile cognitive, manifestându-se prin dificultăți de concentrare, memorie slăbită și iritabilitate. Aceste simptome apar din cauza oxigenării insuficiente a creierului și pot afecta performanța academică sau profesională. Copiii cu deficit de fier pot prezenta întârzieri în dezvoltarea cognitivă.

Pofte neobișnuite (Pica): Un simptom distinctiv al feritinei scăzute este apariția poftelor pentru substanțe nealimentare, o condiție cunoscută sub numele de pica. Persoanele afectate pot simți nevoia de a consuma gheață, pământ, hârtie sau alte substanțe necomestibile. Acest comportament este un indicator important al deficitului sever de fier și necesită evaluare medicală promptă.

Cauzele feritinei scăzute

Feritina scăzută poate avea multiple cauze, de la pierderi sanguine acute sau cronice până la probleme de absorbție a fierului la nivel intestinal. Identificarea cauzei exacte este esențială pentru stabilirea unui tratament eficient și prevenirea complicațiilor pe termen lung.

Pierderi de sânge

Menstruație abundentă: Pierderile menstruale abundente reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze ale feritinei scăzute la femeile de vârstă fertilă. În timpul menstruației, o femeie poate pierde între 30 și 80 mililitri de sânge, ceea ce înseamnă o pierdere semnificativă de fier. Menstruațiile abundente, care durează mai mult de 7 zile sau necesită schimbarea frecventă a absorbantelor, pot duce la un deficit cronic de fier și implicit la scăderea feritinei.

Sângerări gastrointestinale: Sângerările la nivelul tractului digestiv pot cauza pierderi importante de fier și scăderea feritinei. Acestea pot fi cauzate de ulcere gastrice sau duodenale, polipi colonici, diverticulită sau boli inflamatorii intestinale. Uneori, sângerările pot fi oculte, nefiind vizibile cu ochiul liber, dar ducând în timp la epuizarea rezervelor de fier din organism.

Donare regulată de sânge: Donarea frecventă de sânge poate duce la scăderea nivelului de feritină, mai ales când intervalul dintre donări este prea scurt pentru refacerea completă a rezervelor de fier. La fiecare donare se pierd aproximativ 200-250 mililitri de sânge, ceea ce înseamnă o cantitate semnificativă de fier. Persoanele care donează sânge regulat trebuie să acorde o atenție deosebită aportului de fier din alimentație.

Absorbție deficitară a fierului

Boala celiacă: Această afecțiune autoimună afectează capacitatea intestinului subțire de a absorbi nutrienții, inclusiv fierul. Glutenul declanșează o reacție imună care deteriorează vilozitățile intestinale, structuri responsabile de absorbția nutrienților. Chiar și în prezența unui aport adecvat de fier prin alimentație, persoanele cu boală celiacă pot dezvolta deficit de fier și feritină scăzută din cauza absorbției deficitare.

Afecțiuni inflamatorii intestinale: Bolile inflamatorii intestinale, precum boala Crohn și colita ulcerativă, pot compromite absorbția fierului prin mai multe mecanisme. Inflamația cronică afectează mucoasa intestinală și reduce capacitatea acesteia de a absorbi fierul din alimente. În plus, aceste afecțiuni pot cauza sângerări microscopice care contribuie la pierderea fierului și scăderea feritinei serice.

Boala cronică de rinichi: Pacienții cu boală cronică de rinichi prezintă frecvent feritină scăzută din cauza mai multor factori. Rinichii afectați produc mai puțină eritropoietină, hormonul care stimulează producția de globule roșii. În plus, inflamația cronică și dializa pot contribui la pierderea fierului și la absorbția sa deficitară.

Opțiuni de tratament

Tratamentul feritinei scăzute necesită o abordare personalizată, adaptată cauzei subiacente și severității deficitului. Scopul principal este refacerea rezervelor de fier și prevenirea complicațiilor asociate.

Suplimente orale cu fier

Administrarea orală de fier reprezintă prima linie de tratament pentru feritina scăzută. Suplimentele sunt disponibile în diferite forme, precum sulfat feros, gluconat feros sau fumarat feros. Acestea trebuie administrate pe stomacul gol sau între mese pentru o absorbție optimă, iar asocierea cu vitamina C poate îmbunătăți semnificativ absorbția. Durata tratamentului variază între 3 și 6 luni, în funcție de severitatea deficitului și răspunsul la tratament.

Terapie intravenoasă cu fier

Administrarea intravenoasă a fierului este recomandată în cazurile de deficit sever, când tratamentul oral nu este eficient sau nu este tolerat. Această metodă permite refacerea rapidă a rezervelor de fier și este deosebit de utilă în situații precum boala cronică de rinichi, boli inflamatorii intestinale sau în perioada preoperatorie. Tratamentul se efectuează sub supraveghere medicală, iar efectele benefice pot fi observate în câteva săptămâni.

Modificări alimentare

Îmbunătățirea aportului de fier prin alimentație este esențială pentru menținerea nivelurilor normale de feritină. O dietă echilibrată trebuie să includă alimente bogate în fier precum carnea roșie, peștele, legumele cu frunze verzi, leguminoasele și cerealele integrale fortificate. Consumul acestor alimente împreună cu surse de vitamina C crește absorbția fierului, în timp ce cafeaua, ceaiul și produsele lactate trebuie evitate în timpul meselor principale pentru a nu interfera cu absorbția fierului.

Alimente bogate în fier

Surse de origine animală: Carnea roșie reprezintă una dintre cele mai valoroase surse de fier, conținând fier hemic care este absorbit mai ușor de organism. Ficatul, în special cel de vită, este deosebit de bogat în fier și alte nutrienți esențiali. Carnea de pasăre, peștele și fructele de mare oferă, de asemenea, cantități semnificative de fier ușor asimilabil. Gălbenușul de ou constituie o altă sursă importantă, fiind util în special pentru persoanele care nu consumă carne.

Surse vegetale: Legumele cu frunze verzi precum spanacul, kale și sfecla reprezintă surse excelente de fier non-hemic. Leguminoasele, inclusiv lintea, fasolea și năutul, oferă cantități semnificative de fier, fiind ideale pentru vegetarieni. Semințele de dovleac, susan și floarea soarelui, precum și fructele uscate cum ar fi stafidele, caisele și prunele, contribuie la aportul zilnic de fier.

Factori care îmbunătățesc absorbția fierului: Vitamina C joacă un rol crucial în creșterea absorbției fierului, fiind prezentă în citrice, ardei, broccoli și căpșuni. Consumul acestor alimente în combinație cu sursele de fier îmbunătățește semnificativ biodisponibilitatea mineralului. Acidul citric și alte acide organice din fructe și legume contribuie, de asemenea, la o mai bună absorbție a fierului din alimentație.

Strategii de prevenție

Prevenirea deficitului de fier necesită o abordare proactivă și sistematică, incluzând monitorizarea regulată a nivelurilor de fier și adoptarea unor obiceiuri alimentare sănătoase. O strategie eficientă de prevenție poate reduce semnificativ riscul dezvoltării anemiei feriprive.

Monitorizarea regulată a nivelului de fier: Analizele periodice ale nivelului de feritină și fier seric sunt esențiale pentru identificarea precoce a deficitului de fier. Frecvența testărilor trebuie stabilită în funcție de factorii de risc individuali, precum sexul, vârsta și prezența unor afecțiuni cronice. Persoanele cu risc crescut, precum femeile la menstruație sau cele însărcinate, necesită monitorizare mai frecventă.

Menținerea unei diete echilibrate: O alimentație variată și echilibrată reprezintă fundamentul prevenirii deficitului de fier. Dieta trebuie să includă zilnic alimente bogate în fier, atât din surse animale, cât și vegetale. Combinarea adecvată a alimentelor poate optimiza absorbția fierului, iar planificarea atentă a meselor asigură un aport constant și suficient de nutrienți esențiali.

Administrarea corectă a suplimentelor: Momentul administrării suplimentelor cu fier influențează semnificativ eficiența acestora. Suplimentele trebuie luate pe stomacul gol sau între mese, evitând asocierea cu produsele lactate, ceaiul sau cafeaua. Administrarea împreună cu vitamina C sau sucuri de citrice poate crește absorbția fierului, maximizând beneficiile suplimentării.

Alimente ce trebuie evitate în timpul suplimentării: În perioada administrării suplimentelor cu fier, anumite alimente pot interfera cu absorbția acestuia. Produsele lactate, cerealele integrale bogate în fitați, cafeaua și ceaiul negru trebuie consumate la distanță de momentul administrării suplimentelor. Calciul din produsele lactate poate reduce semnificativ absorbția fierului, motiv pentru care acestea trebuie consumate la cel puțin două ore distanță de suplimente.