Mărimea penisului este un subiect delicat și, potrivit unei estimări, 30% dintre bărbați nu sunt mulțumiți de penisul lor. Acest lucru determină îi determină pe mulți să fie în căutarea diferitor metode prin care să-și mărească penisul.
Metode nechirurgicale de mărire a penisului
Pompe
Pompele de vid pot ajuta la creșterea cantității de sânge care umple penisul în timpul unei erecții. Pompele sunt utilizate în mod obișnuit împreună cu un inel pentru penis. Inelele pentru penis sunt plasate în jurul bazei penisului pentru a ajuta la menținerea sângelui în penis mai mult timp în timpul unei erecții. Însă, acestea nu vor face penisul mai mare în mod permanent.
Pastile
Pastilele nu vor crește dimensiunea penisului, dar pot ajuta fluxul de sânge către penis, ceea ce poate duce la o erecție mai mare și mai dură, dacă aceasta este problema de bază. Acest lucru se datorează faptului că medicamentele conțin o substanță chimică numită inhibitor al fosfodiesterazei de tip 5, care relaxează vasele de sânge și crește fluxul sanguin. Trei dintre aceste medicamente includ:
- Viagra
- Cialis
- Levitra
Modificări estetice
Există alte câteva modificări care pot face ca penisul să pară mai mare. O soluție simplă este tăierea părului pubian. În plus, dacă o persoană este supraponderală, pierderea în greutate poate face, de asemenea, ca penisul să pară mai mare. Dacă există o grăsime abdominală inferioară semnificativă, numită și un tampon de grăsime suprapubiană, aceasta poate acoperi o porțiune din penis, făcându-l să pară mai scurt. Pierderea în greutate poate ajuta la „descoperirea” penisului și la recâștigarea acelei lungimi.
Metode chirurgicale pentru mărirea penisului
Proteze și implanturi
Cele mai multe implanturi peniene disponibile nu sunt folosite pentru a mări dimensiunea, ci pentru a trata problemele legate de funcția sexuală, cum ar fi disfuncția erectilă.
Un tip de operație de mărire a penisului presupune introducerea unei bucăți de silicon sub penis pentru a-l face mai lung și mai lat. Penuma este o bucată de silicon de calitate medicală în formă de semilună care se introduce sub pielea penisului. Aceasta este furnizată în trei dimensiuni: mare, extra-mare și extra-extra-mare.
Operația de alungire a penisului
Operația de alungire a penisului sau de eliberare a ligamentului suspensor, presupune eliberarea chirurgicală atentă a ligamentului care leagă penisul de mijlocul pelvisului. Prin eliberarea acestui ligament, penisul se așează la un unghi mai obtuz față de corp, ceea ce înseamnă că acesta iese mai mult în afara pelvisului. Acest lucru creează percepția unui penis mai lung, deoarece pare mai definit și mai separat de corp datorită unghiului său mai mic. Deși au fost efectuate relativ puține studii științifice privind eficiența acestui tip de procedură chirurgicală, cercetările disponibile sugerează că aceasta poate crește lungimea percepută a penisului cu aproximativ 2,5 cm. Unul dintre dezavantaje este faptul că este posibil ca ligamentele secționate să se „vindece” și să se reatașeze la penis.
Transferul de grăsime, grefa de țesut și injecțiile de umplere dermică
Deși creșterea lungimii penisului este un proces complicat și provocator, este posibil să se mărească grosimea acestuia cu proceduri precum injectarea de grăsime autologă și materiale de umplere dermică, care implică îndepărtarea grăsimii din altă parte a corpului cu ajutorul unui dispozitiv de liposucție, apoi injectarea celulelor de grăsime recoltate în straturile exterioare, medii și profunde ale fasciei penisului.
Riscuri și complicații ale metodelor de mărire a penisului
O persoană poate experimenta:
- Vânătăi la locul operației
- Modificări ale formei penisului
- Sângerare la nivelul inciziei
- Infecție
- Umflături
- Pierderea temporară a senzației la nivelul penisului
- Durere la erecție
- Cicatrizare
Concluzie
Chiar dacă o persoană crede că penisul său este prea mic și că ar avea nevoie de o operație de mărire a acestuia, este probabil ca acesta să se încadreze de fapt într-un interval normal. Soluția la preocupările legate de dimensiunea penisului poate fi la fel de simplă ca o discuție cu partenerul sau cu un sexolog. Dacă acești pași nu vă ajută, încercați să vă consultați medicul de familie sau un urolog pentru a discuta despre opțiunile dvs.